Definiție
O microîntreprindere este o persoană juridică română care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
- a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. (la cursul de schimb valabil la finele exercițiului pentru care se determină veniturile).
- capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul sau unitățile administrativ-teritoriale;
- nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în Registrul Comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii;
- a realizat venituri, altele decât cele din consultanță sau management, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, de peste 80% din veniturile totale;
- are cel puțin un salariat persoană angajată cu contract de muncă cu normă întreagă, are mai multe persoane angajate cu timp parțial dar însumate reprezintă o normă întreagă, are încheiate contracte de administrare sau mandat cu o remunerație cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară; Se admite excepția: se acceptă și suspendarea raportului de muncă pe o perioadă mai mică de 30 de zile o singură dată în anul fiscal respectiv;
- asociații/acționarii pot deține peste 25% din valoarea/ numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult alte două persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.În cazul în care oricare dintre asociaţii/acţionarii persoanei juridice române deţine peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la mai mult de trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor şi nu au codurile CAEN prevăzute mai sus, aceștia trebuie să stabilească cele trei persoane juridice române care aplică IVM, pentru restul persoanelor juridice urmând să aplice impozitul pe profit.Nu vor putea aplica IVM persoanele juridice care desfățoară activități în domeniul bancar, asigurări, jocuri de noroc, sau de exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze.
Reguli speciale pentru activități hoteliere
Începând cu data de 1 ianuarie 2023, prin excepție de la prevederile generale, persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - «Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare», 5520 - «Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată», 5530 - «Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere», 5590 - «Alte servicii de cazare», 5610 - «Restaurante», 5621 - «Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente», 5629 - «Alte servicii de alimentaţie n.c.a.», 5630 - «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor» pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, chiar dacă depășesc pragul de 500.000 euro pentru veniturile realizate.
În situația în care Persoanele juridice enumerate la alineatul precedent obțin în cursul anului venituri și din alte activități în afara celor corespunzătoare acestor Coduri CAEN, pentru aceste venituri vor aplica sistemul de plată și declarare a impozitului pe profit, dacă îndeplinesc oricare dintre următoarele condiții:
a) realizează venituri din consultanţă şi/sau management în proporţie de peste 20% inclusiv din veniturile totale;
b) desfăşoară activităţi bancare, din domeniul asigurărilor și reasigurărilor, din domeniul jocurilor de noroc sau activităși de exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze;
c) veniturile din alte activităţi au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro.
Limitele fiscale se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, iar calculul și plata impozitului pe profit se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare din condițiile de mai sus.
Acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activităţi începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiţii, pentru întreaga perioadă în care există contribuabilul.
Începând cu 01 ianuarie 2023, aplicarea IVM este opțională.
Opțiunea pentru trecerea la IVM se va putea exercita începând cu anul fiscal următor îndeplinirii cumulative a condițiilor de mai sus și numai dacă persoana juridică respectivă nu a mai fost în categoria plătitorilor de acest impozit .
Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic, cu excepția celor care se înființează sau își încetează existența și pentru care anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.
Microîntreprinderile vor putea opta pentru trecerea la impozitul pe profit, începând cu anul fiscal următor.
Cota de impunere este de 1% și se aplică asupra veniturilor din orice sursă din care se scad următoarele:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse ( cont 711);
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (cont 712);
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale( cont 721, 722);
d) veniturile din subvenţii ( cont 741);
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor( cont 781);
f)veniturile din ajustări pentru pierderi aşteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române care desfăşoară activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
g) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
h)veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
i) veniturile din diferenţe de curs valutar;
j)veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
k) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709", potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
l) veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii, titulari iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai acestora;
m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
n) veniturile obţinute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
o) dividendele primite de la o persoană juridică română.
p) dividendele primite de la o filială a microîntreprinderii, persoană juridică situată într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în măsura în care atât microîntreprinderea, cât şi filiala îndeplinesc condiţiile prevăzute la
Pentru determinarea IVM, la baza impozabilă determinată potrivit celor de mai sus, se adaugă următoarele:
a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609", potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;
c)în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit, potrivit alineatului următor, diferența prevăzută la litera b reprezintă elemente similare veniturilor în primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit;
d)în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit în primul trimestru al anului fiscal, diferenţa de la alineatul precedent nu reprezintă elemente similare veniturilor în acest prim trimestru;
e) rezervele, cu excepţia celor reprezentând facilităţi fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii acesteia către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;
d) rezervele reprezentând facilităţi fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanţi sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situaţia în care rezervele fiscale sunt menţinute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.
Reguli de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în cursul anului
(a) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează cumulat de la începutul anului fiscal venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și/sau management, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, în veniturile totale este de peste 20% inclusiv,aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să revină la IVM;Calculul și plata impozitului pe profit se va efectua luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu acest trimestru.(b) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere rămâne fără salariați, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită această condiţie, cu excepția situației în care, în termen de 30 de zile de la încetarea raportului de muncă este angajat un nou salariat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată, sau pe durata determinată de cel puțin 12 luni.
(c)În situaţia în care, în cursul anului fiscal, oricare dintre asociaţii/acţionarii unei microîntreprinderi deţine peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la mai mult de trei microîntreprinderi, aceștia vor stabili microîntreprinderea/microîntreprinderile care vor trece la impozitul pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează această situație.
Sponsorizări și burse private
Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări conform Legii nr.32/1994 precum și cele care acordă burse elevilor potrivit Legii nr.1/2011 scad sumele aferente din IMV până la nivelul valorii de 20% din IMV datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective, având obligația depunerii declarației informative privind beneficiarii bunurilor/serviciilor sponsorizărilor.
Inapoi